Un șofer din municipiul Botoșani, care a produs un accident cu șapte victime, este acuzat de tentativă de omor. Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoşani a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a lui I.A.A., în vârstă de 33 de ani, cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de „tentativă la omor calificat”.
Pe 1 iunie 2020, în jurul orei 22.35, botoșăneanul a condus un autoturism marca Audi A4 pe Bulevardul Mihai Eminescu din municipiul Botoșani, circulând cu viteza de 142 km/h și aflându-se sub influența băuturilor alcoolice și a substanțelor psihoactive.
În acest context, a produs un accident rutier în care au fost implicate alte trei autoturisme și din care a rezultat, pe lângă pagubele materiale semnificative, rănirea a șapte persoane, care au necesitat între 7 și 155 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare.
Un tânăr a intrat peste un bărbat în locuință, l-a bătut și i-a furat tot ce a găsit mai de preț din casă. Este vorba de un tânăr de 26 de ani, din municipiul Botoșani, cercetat pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie calificată.
Potrivit oamenilor legii, totul s-a petrecut la data de 19 ianuarie 2026, tânărul ar fi intrat cu forța în locuința unui bărbat, de 46 de ani, din municipiul Botoșani, l-ar fi agresat fizic și ulterior, ar fi sustras mai multe bunuri din locuință, printre care și suma de 200 de lei.
Botoșăneanul a fost reținut de polițiști, iar în cursul zilei de joi acesta a fost prezentat în fața instanței cu propunere de arestare preventivă. Judecătoria Botoșani a emis pe numele acestuia un mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile.
În temeiul art. 226 alin. (1) Cod procedură penală, admite propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Botoşani în dosar nr. 215/143/P/2026. Respinge, ca nefondată, cererea de luare a măsurii arestului la domiciliu formulată de inculpat, personal şi prin apărător din oficiu. În temeiul art. 226 alin. (2) Cod procedură penală raportat la 223 alin. (2) Cod procedură penală şi la art. 202 alin. (1) – (4) lit. e) Cod procedură penală, dispune arestarea preventivă pe o perioadă de 30 de zile, de la data de 22.01.2026 şi până la data de 20.02.2026, inclusiv, a inculpatului ȚURCANU CONSTANTIN, în prezent reţinut în C.R.A.P. Botoşani, pentru comiterea infracţiunilor de: „tâlhărie calificată”, prev. și ped. de art. 233, art. 234 alin. (1) lit. d) din Codul penal şi „tâlhărie calificată”, prev. și ped de art. 233, art. 234 alin. (1) lit. d) și lit. f) din Codul Penal, ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) din Codul penal. În temeiul art. 230 Cod procedură penală, dispune emiterea mandatului de arestare preventivă pe numele inculpatului ŢURCANU CONSTANTIN. În temeiul art. 275 alin. (3) Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. În temeiul art. 275 alin. (6) Cod de procedură penală, onorariul apărătorului desemnat din oficiu (avocat Ababei Bosînceanu Constantin) în cuantum de 377 lei (delegaţie nr. 179/2026) va fi achitat Baroului Botoşani din fondurile speciale ale Ministerului Justiţiei. Cu drept de contestaţie în termen de 48 de ore de la pronunţare pentru inculpat şi pentru procuror. Pronunţată în camera de consiliu, azi, 22.01.2026, ora 15.00.
Botoșăneanul care și-a bătut copiii de doi și patru anișori a fost arestat preventiv. Miercuri, 21 ianuarie 2026, instanța de judecată și-a însușit propunerea organelor judiciare și a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile, pe numele unui tânăr, de 32 de ani, din comuna Cristinești, cercetat pentru comiterea infracțiunii de violență în familie.
„În urma probatoriului administrat s-a stabilit faptul că, tânărul și-ar fi agresat fizic membrii familiei, respectiv cei doi copii minori. Inițial, față de tânăr a fost dispusă măsura reținerii pentru 24 de ore, ulterior fiind arestat preventiv pentru 30 de zile”, au precizat anchetatorii.
Un primar din judeţul Botoşani a recunoscut că a furat din banii publici europeni. Este vorba de primarul comunei Coşula, Neculai Şchiopu, care a semnat cu procurorii Parchetului European un acord de recunoaştere a vinovăţiei, într-un dosar cu un prejudiciu care se ridică la 1,17 milioane lei.
Dosarul acestuia a fost trimis în instanţă, iar Autoritatea de Management a Programul Operațional Capital Uman, prin Direcţia Generală Programe Europene Capital din cadrul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, s-a constituit parte civilă.
Parchetul European (EPPO) din Iași (România) a coordonat, în luna mai din 2025, o serie de percheziții în municipiul și județul Botoșani. Primăria, precum și locuințele primarului din Coşula și ale altor funcționari publici au fost percheziționate în cadrul unei anchete privind fraude cu subvenții și fals în acte. Proprietăți în valoare de aproximativ 400.000 de euro (2 milioane RON) au fost puse sub sechestru.
Ancheta, desfășurată cu sprijinul Structurii de Sprijin a EPPO din România, al Serviciului de Investigare a Criminalității Economice din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Botoșani și al Inspectoratului Județean de Jandarmi Botoșani, a scos la iveală faptul că primarul, în calitatea sa anterioară de viceprimar, împreună cu alte persoane, ar fi fost implicați într-o schemă de fraudare a unui proiect în valoare de 3,5 milioane de euro (17.773.006 RON), finanțat din fonduri europene prin Programul Operațional Capital Uman, un fond structural european destinat promovării dezvoltării economice și sociale.
Potrivit probelor, primarul și complicii săi au depus documente false, inclusiv facturi fiscale și procese-verbale de recepție a lucrărilor, pentru a solicita rambursarea unor lucrări de renovare a locuințelor persoanelor și familiilor defavorizate, care în realitate nu au fost efectuate. Se presupune că primarul și firma de construcții au convenit să certifice în mod fals finalizarea lucrărilor în schimbul finanțării. În urma acestei acțiuni, suspecții ar fi obținut fraudulos aproximativ 238.000 de euro (1.177.321 RON) sub formă de granturi.
În cadrul anchetei, au fost efectuate nouă percheziții domiciliare în municipiul și județul Botoșani, iar 31 de bunuri imobile — inclusiv 28 de terenuri și trei case/apartamente — în valoare totală de aproximativ 400.000 de euro (2 milioane RON) au fost puse sub sechestru, pentru a acoperi prejudiciul de 238.000 de euro și cheltuielile judiciare. Toate persoanele sunt prezumate nevinovate până la pronunțarea unei hotărâri definitive de către instanțele competente din România.
Un funcţionar din cadrul Primăriei Coşula a fost condamnat de Tribunalul Iaşi pentru fraudă cu fonduri europene. Este vorba de Mihai Ghiorghiu care a primit o pedeapsă de un an și opt luni de închisoare, cu suspendare, pentru complicitate la folosirea de documente false în vederea obținerii pe nedrept de fonduri europene și fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Botoşăneanul a semnat un acord de recunoaştere a vinovăţiei într-un dosar anchetat de procurorii Parchetului European. Dosarul i-a vizat şi pe fostul primar din Coşula, Mircea Acatrinei, care a decedat în 2024, dar şi actualul primar Neculai Şchiopu, care la momentul săvârşirii faptelor era viceprimar.
Primăria comunei Coșula din județul Botoșani a demarat în 2018 un proiect vizând îmbunătățirea situației comunității rome, scrie Ziarul de Iaşi. Proiectul „Combaterea sărăciei prin măsuri inovative” avea o valoare totală de 17,77 milioane lei și viza îndeplinirea a 10 obiective, de la limitarea abandonului școlar și orientarea pe piața muncii, până la crearea de locuri de muncă și sprijinirea deschiderii de noi afaceri. Unul dintre obiective era creșterea gradului de confort prin montarea de sisteme de panouri fotovoltaice în 41 de gospodării și reabilitarea a 27 de locuințe. Pentru aceasta fusese alocată o sumă de 1,18 milioane lei din totalul finanțării. Doi funcționari din cadrul primăriei au fost desemnați ca „experți locuire” pentru a supraveghea buna derulare a lucrărilor, ei urmând să beneficieze de un spor la salariu de 30%. Mihai Ghiorghiu răspundea de 13 case.
„Lucrările nu erau finalizate şi cunoşteam acest lucru, nici nu am fost la faţa locului să verificăm exact stadiul lor, dar am semnat întrucât primarul ne-a ameninţat pe toţi că ne dă afară dacă nu semnăm”, a explicat funcționarul.
Pe hârtie, proiectul a mers brici. A fost organizată o licitație, adjudecată de SC Cornell’s Floor SRL, o firmă „abonată” la lucrări pe bani publici în județele Botoșani și Suceava. S-a deschis șantierul, s-au întocmit situații de lucrări și facturii, s-au solicitat rambursări ale cheltuielilor. Autoritatea de Management a programului de finanțare a aprobat plata exclusiv pe baza documentelor prezentate de primărie, fără verificări la fața locului. Că lucrurile s-au petrecut altfel s-a constatat abia la un control efectuat în ianuarie 2023. Au fost verificate 25 din cele 27 de case, la două vizita neputând avea loc pentru că proprietarii erau plecați. La niciuna din cele 25 de case controlate lucrările nu se ridicau la nivelul celor declarate. La multe, nici măcar nu erau terminate, iar la câteva, nici măcar nu începuseră. La două case, lucrările fuseseră executate în proporție de 15%. La alta, 18%. La alte patru, 20%. Doar la câteva se făcuseră 70-80% din totalul lucrărilor plătite deja.
În fapt, după cum aveau să constate ulterior procurorii, din 10 obiective ale proiectului, la 8 se identificaseră nereguli. În cazul celor 27 de case, niciuna nu era de fapt o locuință dărăpănată, salvată de la autodemolare cu banii europeni. Toate erau construcții noi, ridicate de localnici, la care primăria contribuise, într-o măsură mai mică sau mai mare. La una fuseseră trimiși patru oameni să ajute, la alta se dăduseră materialele necesare acoperișului, la alta, o parte din faianță și parchetul și așa mai departe. Oamenii fuseseră mulțumiți să primească ceva ajutor și semnaseră toate hârtiile ce le fuseseră puse în față.
Într-una dintre situații, citată în dosar, unei localnice i se spusese că i se va construi o casă nouă, cu bani europeni, cea veche urmând să fie demolată. Urma să contribuie și ea cu bani, fără a i se spune cu cât. Până la urmă, ea pusese 30.000 de lei, lucrările fuseseră făcute de fratele său și de meseriași plătiți de acesta, cu materialele furnizate de primărie, dar de proastă calitate și în cantități mult mai mici decât cele necesare. Nu primise var, amorsă, polistiren, cabluri electrice sau căpriori. Casa încă nu era gata, femeia locuind în continuare în vechea locuință. Fusese inspirată să nu o demoleze. Femeia nici nu auzise de Cornell’s Floor SRL, firma care, pe hârtie, îi reabilitase casa. Cu diverse variații, de la caz la caz, așa se prezenta situația și în cazul celorlalte locuințe.
Mihai Ghiorghiu a mărturisit că semnase procesele verbale care atestau finalizarea lucrărilor la cele 13 case de care răspundea, deși știa prea bine că lucrurile nu stăteau așa.
„Primarul Acatrinei Mircia, în general de la începutul proiectului, ne-a spus tuturor celor implicaţi în proiect că, dacă nu facem cum dictează el, ne va da afară. În aceste condiţii am încheiat şi semnat cele 13 procese-verbale pe care le-am predat la secretariatul primăriei pentru a fi depuse în proiectul «Combaterea sărăciei prin măsuri inovative», moment de la care, atât eu cât şi celălalt expert locuire, am ieşit şi oficial din proiect”, a spus Ghiorghiu.
Un tânăr de 28 de ani din județul Botoșani, care a spart un magazin și a furat bani și țigări, a fost arestat preventiv în baza unui mandat emis sâmbătă de Judecătoria Dorohoi. Botoșăneanul, din comuna Mihăileni, este acuzat de comiterea infracțiunii de furt calificat și a fost arestat pentru 30 de zile.
Acesta ar fi pătruns, în seara zilei de 15 ianuarie, în incinta unei societăți comerciale din comuna Dersca, de unde ar fi sustras peste 16.000 de lei și mai multe pachete de țigarete.
Solutia pe scurt: Admite propunerea formulată în dosar nr. 46/144/P/2026 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Dorohoi. În temeiul art. 226 Cod procedură penală rap. la art. 223 al. 2 Cod procedură penală, dispune arestarea preventivă a inculpatului BĂDRĂGAN LUCIAN-GABRIEL, recidivist, cercetat în stare de reţinere pentru săvârşirea infracţiunii de: furt calificat-prev. ?i ped. de art. 228 alin.1, 229 alin.1 lit. b,d,e Cod penal, alin.2 lit. b Cod penal, cu aplic. art. 41 alin.1 Cod penal, pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 17.01.2026 şi până la data de 15.02.2026 inclusiv. Respinge cererea inculpatului BĂDRĂGAN LUCIAN-GABRIEL formulată personal şi prin apărător ales de luare a măsurii preventive a arestului la domiciliu. În baza art.275 alin. (3) Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Cu drept de contestaţie în termen de 48 de ore de la pronunţare pentru inculpat şi de la comunicare pentru procuror. Pronunţată în camera de consiliu, astăzi, 17.01.2026, ora 14:40.
Un primar din județul Botoșani vrea să scape de restricțiile impuse de procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) și nu reușește. Este vorba de primarul comunei Mihălășeni, Claudiu Daniel Chelariu, care este acuzat de luare de mită și față de care procurorii DNA din Suceava au dispus, pe 13 ianuarie, printr-o ordonanță, prelungirea mandatului de arestare preventivă.
Botoșăneanul a contestat în instanță ordonanța procurorilor, însă nu a avut câștig de cauză. Judecătorii de la Tribunalul Botoșani au respins, vineri, ca nefondată plângerea acestuia, menținând restricțiile impuse de anchetatorii anticorupție.
Solutia pe scurt: În temeiul art. 213 Cod procedură penală, respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petentul-inculpat CHELARIU CLAUDIU-DANIEL, împotriva ordonanţei din data de 13.01.2026, în dosarul nr. 28/16/P/2025 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Suceava, prin care s-a dispus prelungirea măsurii preventive a controlului judiciar faţă de acesta. În temeiul art. 275 alin. 2 Cod procedură penală, obligă petentul-inculpat să plătească statului suma de 300 lei, reprezentând cheltuieli judiciare. Definitivă. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor şi a procurorului, prin mijlocirea grefei instanţei, azi, data de 16.01.2026.
Primarul din Mihălășeni este acuzat de luare de mită în formă continuată (4 acte materiale), într-un dosar în care procurorii din cadrul Serviciului teritorial Suceava al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) investighează fapte de corupție legate de un contract de modernizare de drumuri.
Se suspectează că banii au fost solicitați și primiți pentru a facilita efectuarea plăților aferente contractului de modernizare a drumurilor, iar tranzacțiile s-ar fi realizat prin intermediul unei firme înregistrate pe numele unei persoane din familia inculpatului.
Pe durata controlului judiciar, primarul Chelariu este obligat să respecte o serie de restricții, printre care de a exercita funcția din postura căreia a săvârșit fapta, respectiv cea de primar al comunei Mihălășeni.
Un bărbat din județul Botoșani a ajuns după gratii din cauza infracțiunilor rutiere. La data de 15 ianuarie 2026, polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 10 Ștefănești au finalizat o procedură legală pentru tragerea la răspundere a unui bărbat în vârstă de 65 de ani, din comuna Ripiceni.
Pe numele acestuia era emis un mandat de executare a unei pedepse privative de libertate, emis de instanța de judecată.
Bărbatul a fost condamnat definitiv la o pedeapsă de un an și 10 luni de închisoare. Sentința a fost pronunțată în urma săvârșirii infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența băuturilor alcoolice sau a altor substanțe, o faptă care, conform legislației rutiere actualizate, atrage sancțiuni severe pentru siguranța traficului public.
Echipajele de poliție l-au identificat pe raza localității de domiciliu, iar ulterior acesta a fost escortat și încarcerat în Penitenciarul Botoșani, unde își va ispăși pedeapsa stabilită de magistrați.
O tânără din judeţul Botoşani şi mama acesteia au fost condamnate pentru ucidere din culpă, după ce, pe fondul unor divergenţe între ele, şi-ar fi omorât fetiţa şi, respectiv, nepoata. Este vorba de Veronia Lăcătușu și Elena Banu, care au fost condamnate, miercuri, de Judecătoria Dorohoi la trei și, respectiv, doi ani de închisoare cu suspendare.
Cele două femei sunt acuzate că, în luna februarie 2021, în timp ce se aflau la domiciliul din comuna Dimăcheni al concubinului fetei, s-au certat şi au declanşat o dispută pe copil. Mama şi fiica au tras de fetiţa de doar şase luni cu atâta intensitate încât i-au provocat acesteia un hematom subdural, care, ulterior, a dus la moartea copilului.
Fetiţa a murit acasă după trei zile după incident. Când au găsit copilul fără suflare, membrii familiei au sunat la 112, însă, când au ajuns la locuinţă, cadrele medicale nu au putut decât să constate decesul.
Sentința Judecătoriei Dorohoi nu este definitivă.
O femeie din Botoşani a rămas fără 2.000 de euro în plină stradă. Totul s-a întâmplat pe 4 ianuarie, în zona Pieţei Centrale din municipiu, atunci când banii i-au fost furaţi dintr-o borsetă. Femeia a depus plângere la Poliţie, iar, după câteva zile, poliţiştii au reuşit să dea de hoţ.
Bărbatul în vârstă de 43 de ani a fost reţinut sub acuzaţia de tâlhărie. Botoşăneanul a ajuns, marţi, în faţa instanţei de Judecată, care a dispus emiterea unui mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile pe numele acestuia.
În temeiul art. 226 alin. (1) Cod Procedură Penală, admite propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Botoşani în dosarul nr. 9/143/P/2026. În temeiul art. 226 alin. (2) Cod Procedură Penală rap la art. 223 alin. (2) Cod Procedură Penală şi la art. 202 alin. (1) – (4) lit. e) Cod Procedură Penală, dispune arestarea preventivă a inculpatului FERARU IOAN, cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, faptă prev. şi ped. de art. 233 din Codul penal, cu aplicarea art. 41 alin. (1) din Codul penal pentru o perioadă de 30 de zile, de la data de 13.01.2026 şi până la data de 11.02.2026, inclusiv.
În temeiul art. 230 alin. 1 Cod Procedură Penală, dispune emiterea de îndată a mandatului de arestare preventivă pe numele inculpatului FERARU IOAN, cu datele de stare civilă de mai sus.
Respinge, ca neîntemeiată, cererea formulată de către inculpat prin apărătorul desemnat din oficiu, de luare a unei alte măsuri preventive. În temeiul art. 275 alin. (3) Cod Procedură Penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Onorariul apărătorului desemnat din oficiu în cuantum de 377 lei (dna. av. Sîrghie Ionela, delegaţie nr. 100/2026) se va avansa din fondurile Ministerului Justiţiei în contul Baroului Botoşani. Cu drept de contestaţie în termen de 48 de ore de la pronunţare. Pronunţată în camera de consiliu, astăzi, 13.01.2026, ora 15.30.
Un bărbat din județul Botoșani, care în luna martie a anului și-a bătut și violat mama în vârstă de 86 de ani, a fost condamnat, luni, la nouă ani și două luni de închisoare pentru viol. Este vorba despre Viorel Bejinariu, în vârstă de 65 de ani, din comuna Dângeni, care a săvârșit fapta pe 30 martie 2025.
Polițiștii au putut proba infracțiunea abia după o expertiză medico-legală. Botoșăneanul este recidivist, el fiind condamnat condamnat în luna mai 2024 pentru violență în familie și încălcarea ordinului de protecție la un an și două luni de închisoare cu suspendare.
După ce va ieși din pușcărie, el nu va avea voie să se apropie la mai puțin de 100 de metri de mama sa cel puțin cinci ani.
În baza art. 421 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, admite apelul formulat de inculpatul Bejinariu Viorel împotriva Sentinţei penale nr. 210 din data de 17 noiembrie 2025 pronunţată de Judecătoria Săveni în dosar nr. 2195/297/2025. Desfiinţează în parte sentinţa penală apelată şi, în rejudecare: Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 11 (unsprezece) ani şi 2 (două) luni închisoare şi repune pedepsele în individualitatea lor. Reduce cuantumul pedepsei la care a fost condamnat inculpatul Bejinariu Viorel sub aspectul infracţiunii de viol prev. art. 218 alin. (1), alin. (3) lit. b), alin. (3^2) lit. d Cod penal, cu aplicarea art. 396 alin. 10 Cod procedură penală şi art. 41 alin. 1 Cod penal, de la 10 (zece) ani închisoare la 8 (opt) ani închisoare. În baza art. 43 alin. (1) Cod penal, adaugă la pedeapsa de 8 (opt) ani închisoare stabilită prin prezenta pedeapsa de 1 an şi 2 luni închisoare la care inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr. 123/17.05.2024 pronunțată de Judecătoria Săveni în dosarul nr. 2322/297/2023, definitivă prin neapelare la data de 04.06.2024, urmând ca inculpatul Bejinariu Viorel să execute pedeapsa rezultantă de 9 (nouă) ani şi 2 (două) luni închisoare, în regim de detenţie.
În temeiul art. 45 alin. 1 Cod penal, aplică pe lângă pedeapsa rezultantă pedeapsa complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b), lit. n), lit. o) Cod penal (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat; dreptul de a se apropia la o distanță mai mică de 100 de metri față de persoana vătămată Anonimizat 1 și față de locuința acesteia), pe o perioadă de 5 ani, pedeapsă care se va executa după executarea pedepsei închisorii, după graţierea totală ori a restului de pedeapsă, după împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiţionate. În temeiul art. 45 alin. 5 Cod penal, aplică pe lângă pedeapsa rezultantă pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), lit. b), lit. n), lit. o) Cod penal, drepturi ce au fost interzise cu titlu de pedeapsă complementară, de la data pronunţării prezentei decizii şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei cu închisoarea. Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate care nu sunt contrare prezentei decizii.
În temeiul art. 422 Cod procedură penală raportat la art. 72 Cod penal, deduce în continuare perioada de arest preventiv a inculpatului, de la data pronunţării sentinţei penale apelate - 17 noiembrie 2025, până la data pronunţării prezentei decizii – 12 ianuarie 2026. Potrivit art. 275 alin. 3 şi 6 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare din apel rămân în sarcina statului, inclusiv onorariile avocaţilor desemnaţi din oficiu pentru inculpat şi persoana vătămată, respectiv suma de 1044 lei – avocat Miron Nicolae – conform delegaţiei nr. 4498/2025, şi suma de 565 lei – avocat Nicolau Raluca – conform delegaţiei nr. 4499/2025, ce se avansează din fondul Ministerului Justiţiei în fondul Baroului Suceava. Definitivă. Pronunţată astăzi, 12 ianuarie 2026, prin punerea la dispoziţia părţilor şi a procurorului prin intermediul grefei instanţei, conform art. 405 alin. 1 Cod procedură penală.
Un bărbat agresiv, care era monitorizat de Poliţia din Botoşani, şi-a tăiat brăţara de monitorizare, ceea ce a dus la reţinerea acestuia. Polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală nr. 1 Botoșani au emis ordonanță de reținere pe numele bărbatului de 52 de ani, din comuna Tudora, cercetat sub aspectul comiterii infracțiunilor de încălcarea ordinului de protecție și distrugere.
În urma probatoriului administrat, s-a stabilit faptul că, pe 9 ianuarie 2026, botoşăneanul a încălcat obligația legală de a purta dispozitivul electronic de supraveghere, prin tăierea brățării și distrugerea dispozitivului de monitorizare.
Mai mult decât atât, în aceeași zi, bărbatul ar fi îndepărtat brățara de monitorizare, încălcând astfel obligațiile impuse prin ordinul de protecție emis împotriva sa.
Un tânăr din județul Botoșani a fost arestat preventiv, vineri, în baza unui mandat emis de Tribunalul Botoşani. Botoşăneanul, în vârstă de 36 de ani, a fost acuzat de ultraj raportat la tentativa la omor.
El ar fi fost oprit de un echipaj de poliție și, în timpul controlului, ar fi încercat să plece cu mașina în trombă. El a vrut să dea cu maşina peste un agent de poliție care ar fi încercat să îl oprească.
Pe 27 noiembrie 2025, Judecatoria Darabani a emis pe numele acestuia mandatul de arestare preventiva în lipsă, fiind dat în urmărire de Poliţia Română. Acum, el a fost prins şi a fost dus în faţa instanţei pentru confirmarea mandatului de arestare.
În temeiul art. 231 alin. 7 Cod procedură penală, confirmă arestarea preventivă dispusă în lipsă faţă de inculpatul HRIMIUC DENIS-COSTEL, pentru săvârţirea infracţiunii de ultraj, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 257 alin. 1 şi 4 rap. la art. 193 alin. 2, alin. 2/1 lit. c Cod penal (ulterior luării măsurii preventive încadrarea juridică fiind schimbată în ultraj raportat la tentativa la omor, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 257 alin. 1 şi 4 rap. la art. 32 raportat la art. 188 alin. 1 şi 2 din Codul penal), prin încheierea penală din data de 27 noiembrie 2025, pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Judecătoria Darabani în dosarul nr. 2102/217/2025, definitivă prin încheierea nr. 81 din data de 03 decembrie 2025 a Tribunalului Botoşani, precum şi executarea mandatului de arestare preventivă nr. 5/UP din data de 27 noiembrie 2025, emis de Judecătoria Darabani pe numele acestuia.
Constată că termenul de 30 de zile pentru care s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului curge începând de la 09 ianuarie 2026 şi până la 07 februarie 2026, inclusiv. Respinge, ca nefondate, cererile de revocare şi de înlocuire a măsurii arestării preventive cu cea a arestului la domiciliu sau cea a controlului judiciar, formulate de inculpat. În baza art. 275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Cu drept de contestaţie în termen de 48 de ore de la pronunţare pentru inculpat şi de la comunicare pentru procuror. Pronunţată în camera de consiliu, astăzi, 09.01.2026, ora 18:28.
Primarul comunei Drăgușeni, Eugen Nechita, va rămâne după gratii pentru încă cel puțin 30 de zile. Tribunalul Botoșani a decis, vineri, prelungirea mandatului de arestare emis pe numele acestuia. Măsura a fost luată la cererea procurorilor Direcției Naționale Anticorupție (DNA), care îl acuză de luare de mită.
Nechita a cerut judecătorilor să îl plaseze în arest la domiciliu, însă cererea acestuia a fost respinsă.
Solutia pe scurt: Admite propunerea de prelungire a arestării preventive formulată de DNA – Serviciul Teritorial Suceava în dosarul nr. 17/16/P/2025. În temeiul art. 236, raportat la art. 234, art. 223 alin. 2 și art. 202 alin. 1 şi 3 Cod procedură penală, prelungește măsura arestării preventive luată prin încheierea penală nr. 87 din 11.12.2025 a Tribunalului Botoşani, pronunţată în dosarul nr. 2104/40/2025, rămasă definitivă prin încheierea penală nr. 107 din 17.12.2025 a Curţii de Apel Suceava, față de inculpatul NECHITA EUGEN, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de luare de mită în formă continuată (2 acte materiale), faptă prev. şi ped. de art. 289 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal şi art. 6 şi 7 lit. a din Legea 78/2000, pe o durată de 30 zile, începând cu data de 16 ianuarie 2026 până la data de 14 februarie 2026, inclusiv. Respinge, ca nefondată, cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu, formulată de inculpat.
Potrivit DNA, în perioada octombrie 2024 – februarie 2025, la diferite intervale de timp, primarul ar fi pretins pentru sine, cu titlu de mită, de la un administrator al unei societăți comerciale, în total suma de 200.000 de lei, din care ar fi primit efectiv, în trei tranșe, suma de 90.000 lei, în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor sale de serviciu referitoare la efectuarea plăților aferente unui contract de modernizare de drumuri, aflat în derulare.
Cei patru frați din județul Botoșani care, înainte de Revelion, au lovit cu bâtele o mașină rămân în arest. Tribunalul Botoșani a respins, joi, contestația acestora față de măsura arestării preventive luată pe 31 decembrie de Judecătoria Botoșani.
Tinerii din Tocileni sunt acuzați de săvârșirea infracțiunilor de lovirea sau alte violențe și tulburarea ordinii și liniștii publice.
Solutia pe scurt: Respinge, ca nefondate, contestaţiile formulate de contestatorii- inculpați: 1. Pîslariu Petru, 2. Pîslariu Vasile - Alin, 3. Pîslariu Adrian, 4. Pîslariu Constantin- Alexandru, împotriva încheierii nr. 64 din data de 31 decembrie 2025, pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Judecătoriei Botoşani în dosarul nr. 20416/193/2025, pe care o menţine. În baza art. 275 alin. 2 Cod procedură penală, obligă pe contestatorii-inculpați să plătească fiecare statului suma de 300 lei cheltuielile judiciare. Definitivă. Pronunțată astăzi, 08 ianuarie 2026, prin punerea soluției la dispoziția inculpaților şi a procurorului prin mijlocirea grefei instanței.
Petru Pîslariu, Vasile Alin Pîslariu, Adrian Pîslariu și Constantin Alexandru Pîslariu, cu vârste cuprinse între 20 și 41 de ani, sunt acuzați că, p 30 decembrie, au lovit cu bâtele, ca în Vestul sălbatic, o mașină în care se aflau alți trei tineri.
Agresorii au coborât dintr-o mașină, au scos bâtele și, fără niciun motiv, au început să lovească celălalt autoturism. Ulterior, au deschis ușa de la șofer, l-au prins pe acesta de haine, iar mașina a luat-o la vale, lovind o bancă de pe domeniul public, iar apoi un gard și s-a oprit în peretele unui bar din Tocileni.
Șoferul a fost lovit cu bâtele, fiind rănit în zona capului. Iată imaginile șocante de la fața locului:
Un fost primar din Botoșani riscă să își piardă libertatea pentru o șpagă de 5.000 de euro primită de la un om de afaceri. Este vorba de fostul primar al comunei Ungureni , Ilie Ivanache, care a fost trimis în judecată de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Suceava pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită în formă continuată și folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații.
Pentru aceleași infracțiuni a fost trimis în judecată și administratorul public al comunei Ungureni, Rareș Batîr.
În perioada august- octombrie 2024, Ivanache și Batîr i-ar fi pretins administratorului de fapt al unei societăți comerciale, cu titlu de mită, câte 20.000 de euro, în schimbul favorizării societății respective la o licitație ce urma să aibă loc pentru atribuirea unui contract de lucrări de canalizare.
„În perioada 07-24 octombrie 2024, Ivanache ar fi primit de la administratorul unei firme de construcții, în numerar, echivalentul în lei a 5.000 de euro, iar inculpatul Batîr Rareș ar fi primit, de la aceeași persoană, echivalentul în lei a 10.000 euro. În schimb, inculpații Batîr Rareș și Ivanache Ilie le-ar fi pus la dispoziție reprezentanților societății comerciale toate datele și criteriile de atribuire din documentația aferentă licitației, informații care nu erau destinate publicității, ar fi întocmit documentația și ar fi organizat licitația în așa fel încât contractul de proiectare și execuție să fie adjudecat de respectiva societate”, se arată într-un comunicat de presă transmis joi de DNA.
De asemenea, în alt context, la data de 02 mai 2024, Ivanache Ilie, în calitate de primar, ar fi primit, de la administratorul aceleiași societăți comerciale, suma de 3.000 de lei, în numerar, iar la datele de 06 august și 25 octombrie 2024, ar mai fi pretins alte sume neprecizate sub aspectul cuantumului, în legătură cu aprobarea situațiilor de lucrări, aprobarea eventualelor cheltuieli diverse și neprevăzute, verificarea conformității lucrărilor executate și efectuarea plăților către constructor, precum și în legătură cu urgentarea aprobării plăților aferente a două contracte având ca obiect construirea unor spații de joacă, respectiv reabilitarea și modernizarea unei școli.
În vederea confiscării speciale, în cauză s-au dispus măsuri asigurătorii asupra unor bunuri și sume de bani aparținând celor doi.
Rechizitoriul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Botoșani, cu propunerea de a se menține măsurile preventive și asigurătorii dispuse în cauză.
Un fost manager la Spitalului Judeţean de Urgenţă Mavromati Botoşani este acuzat de trucarea mai multe examene de concurs. Este vorba de medicul Livia Mihalache, care a fost trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită şi trafic de influenţă (trei infracţiuni).
DNA a transmis, joi, un comunicat de presă din care rezultă modul în care ar fi procedat fostul manager pentru fraudarea unor concursuri de angajare la Spitalul Judeţean de Urgenţă "Mavromati" Botoşani.
Potrivit procurorilor anticorupţie, în calitate de manager al spitalului menţionat, Livia Mihalache ar fi primit în data de 03 decembrie 2019, de la o persoană (martor) suma de 5.000 de lei (echivalentul a 1.000 de euro), în schimbul îndeplinirii promisiunii că va interveni pe lângă funcţionari din cadrul spitalului pe care îl conducea, membri ai comisiei de concurs, asupra cărora avea o influenţă reală, astfel încât o anumită candidată, apropiată a martorului, să ocupe un post de operator controlor date la ambulatoriul integrat al unei secţii a spitalului.
În perioada decembrie 2019-ianuarie 2020, în aceeaşi calitate, Livia Mihalache ar fi primit de la o altă persoană (martor), suma totală de 5.000 de euro, în două tranşe, în legătură cu îndeplinirea unor acte ce intrau în îndatoririle sale de serviciu, respectiv să aprobe modificarea statului de funcţii al spitalului, astfel încât un post vacant de merceolog din cadrul SATA - Biroul Aprovizionare să fie transformat într-un post de inginer debutant, care să corespundă studiilor unei anumite candidate, rudă a martorei, să aprobe scoaterea la concurs a respectivului post şi să intervină pe lângă preşedintele comisiei de concurs, asupra căruia avea o influenţă reală, în scopul asigurării promovării candidatei pe postul nou creat de inginer debutant. Livia Mihalache ar fi primit prima tranşă de bani, în valoare de 2.000 de euro, direct de la martoră, în luna decembrie 2019, înainte de organizarea concursului, iar a doua tranşă de bani, în valoare de 3.000 de euro, în jurul datei de 16 ianuarie 2020, prin intermediul unei angajate la Registratura spitalului, după perfectarea formele de angajare.
În jurul datei de 16 ianuarie 2020, în aceeaşi calitate, Livia Mihalache ar fi primit suma de 3.000 de euro, de la o persoană (martor), în schimbul promisiunii că va interveni pe lângă funcţionarii din cadrul comisiei concursului pe care a promis că-l va organiza, asupra cărora avea o influenţă reală, astfel încât persoana respectivă să ocupe un post de medic la UPU-SMURD. Promisiunea făcută de inculpată nu a mai fost îndeplinită, întrucât, între timp, aceasta a fost suspendată din funcţie (începând cu data de 24 aprilie 2020). Inculpata ar fi aprobat totuşi, în data de 10 martie 2020, încheierea unui contract de prestări-servicii cu persoana respectivă, pe un post nemedical, în cadrul Serviciului de Management al Calităţii, pentru perioadă determinată, ca o soluţie provizorie şi rapidă până urma să dispună organizarea concursului.
În vederea confiscării speciale, s-a dispus măsura sechestrului asigurător asupra sumei de 10.000 euro, ridicată cu prilejul efectuării percheziţiei domiciliare, de la locuinţa inculpatei.
Rechizitoriul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Botoşani, cu propunerea de a se menţine măsura preventivă şi măsura asiguratorie dispuse în cauză.
Un medic de la Spitalul Județean de Urgență Mavromati Botoșani a fost trimis în judecată de procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA)- Serviciul teritorial Suceava. Este vorba de medicul Livia Mihalache, care este acuzat de săvârșirea a patru infracțiuni.
Surse din cadrul DNA au declarat, pentru BotosaniNews, că Mihalache este acuzată de săvârșirea a trei infracțiuni de trafic de influență și una de luare de mită. Faptele ar fi fost săvârșite în perioada 2019- 2020, perioadă în care Mihalache a deținut funcția de manager al Spitalului Județean de Urgență „Mavromati” Botoșani.
În primăvara anului trecut, procurorii anticorupție din Suceava au efectuat percheziții domiciliare în două locații și au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea măsurii controlului judiciar pentru o durată de 60 de zile, începând cu data de 29 aprilie 2025, față Livia Mihalache.
„La data de 03 decembrie 2019, inculpata Mihalache Livia având funcția de manager a spitalului menționat, ar fi primit de la o persoană suma de 5.000 de lei, în schimbul promisiunii făcute anterior, că va interveni pe lângă funcționari din cadrul spitalului, membri ai comisiei concursului organizat în data de 02 decembrie 2019, pe care-i putea influența, astfel încât concubina persoanei de la care ar fi primit banii să promoveze examenul și să ocupe postul de operator- controlor date din cadrul spitalului, scos la concurs. La sfârșitul lunii noiembrie 2019, inculpata Mihalache Livia i-ar pus la dispoziție, prin intermediar, candidatei favorizate, variantele de subiecte stabilite de comisia de concurs, pentru proba scrisă. Candidata a promovat concursul, iar în data de 30 decembrie 2019 a și fost angajată pe postul respectiv”, precizau, atunci, procurorii DNA.
Unul dintre judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) care a absentat de la ședința în care trebuia discutată constituționalitatea Legii privind pensiile magistraților este fost prim-procuror la Botoșani. Este vorba de Gheorghe Stan, cel care între 1999 și 2008 a lucrat ca procuror și apoi ca prim-procuror în județul Botoșani.
Acesta a fost în perioada 2002- 2003 prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Darabani, iar între 2004-2008 prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Botoșani.
Iată CV-ul lui Gheorghe Stan:
Judecătorii CCR Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu şi Mihai Busuioc, nu s-au prezentat la ședința în care s-a discutat despre pensiile magistraților, boicotând astfel luarea unei decizii. Ei se plâng că au fost chemați la serviciu duminică, într-o zi nelucrătoare, „fapt lipsit de precedent în procedura de soluționare a obiecțiilor de neconstituționalitate”, adăugând că absența lor nu a însemnat un blocaj al activității Curții.
Judecători propuși de PSD la Curtea Constituțională - Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc - au dat publicității, luni, un punct de vedere în legătură cu amânările repetate ale dezbaterilor pe noul proiect al Guvernului Bolojan referitor la reforma pensiilor magistraților.
Duminică, aceștia au părăsit ședința în timpul dezbaterilor și nu au mai revenit, iar luni nu s-au mai prezentat deloc.
„Sesizarea privind obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu a fost înregistrată pe rolul Curții Constituționale vineri, 5 decembrie, la ora 14:45. În aceeași zi, președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, s-a desemnat judecător-raportor în cauză și a fixat termen de judecată a dosarului pentru data de 10 decembrie, la mai puțin de 3 zile lucrătoare, fapt fără precedent în jurisprudența Curții Constituționale.
La data de 10 decembrie, întrucât raportul întocmit în cauză a fost incomplet, dosarul a fost amânat. Președinta Curții a fixat noul termen pentru data de 28 decembrie, într-o zi nelucrătoare, duminica, fapt, de asemenea, lipsit de precedent în procedura de soluționare a obiecțiilor de neconstituționalitate. Chiar dacă judecătorii prezenți la ședință au solicitat amânarea pentru o zi din luna ianuarie, întrucât toate celelalte cauze aflate pe rol în ședința din 10 decembrie au fost amânate în data de 22 ianuarie 2026, președinta Curții Constituționale a refuzat să procedeze în mod similar”, spun cei patru judecători constituționali.
Aceștia mai precizează că absența de la ședința din 29 decembrie 'nu a însemnat un blocaj al activității Curții, ci o decizie legată de respectarea regulilor de funcționare și a cadrului legal care guvernează activitatea Curții Constituționale a României'.
„Luarea unei decizii într-un ritm accelerat, cu termene stabilite de la o zi la alta, se îndepărtează de la practica obișnuită a Curții și riscă să afecteze calitatea deliberării. Participarea la o astfel de ședință ar fi echivalat cu acceptarea unei proceduri considerate neconforme cu legea și cu regulamentul de funcționare al Curții, și nu cu exercitarea responsabilă a mandatului de judecător constituțional. Respectarea regulilor nu este o formalitate, ci o garanție a corectitudinii și credibilității deciziilor Curții, iar conduita adoptată a avut ca unic scop protejarea acestor principii. În cauze de o asemenea importanță, timpul necesar reflecției și dezbaterii reale este o condiție a bunei funcționări a statului de drept, nu un impediment”, subliniază cei patru judecători.
Un bărbat din judeţul Botoşani a vrut să facă Revelionul alături de partenera sa, dar a ajuns în arest. Acesta avea interzis să se apropie de locuinţa femeii, însă, cu toate acestea, nu a ţinut cont de restricţie. Nerespectarea ordinului de protecţie a determinat autorităţile să ia măsuri dure împotriva bărbatului. Botoşăneanul a fost arestat preventiv pentru 20 de zile, în baza unui mandat emis de Judecătoria Botoşani.
Pe 31 decembrie, femeia de 54 de ani, din Gorbănești, a solicitat emiterea unui ordin de protecție provizoriu impotriva partenerului său, pentru infracțiunea de violență în familie. În urma emiterii ordinului, bărbatul avea obligația de a nu se apropia de victimă, la o distanță mai mică de 200 de metri.
Ulterior, pe 1 ianuarie, în jurul orei 00:20, bărbatul a revenit la domiciliu, fiind găsit de polițiști în imobilul de care îi era interzis să se apropie.
În baza dispoziţiilor art. 226 Cod procedură penală, rap. la art. 202 alin. (1), (2), (3), (4) lit. e) Cod procedură penală şi art. 223 alin. (2) Cod procedură penală, admite în parte propunerea de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Botoşani în dosarul de urmărire penală nr. 1/143/P/2026, privind pe inculpatul IFTIME VIOREL, pentru săvârşirea infracţiunii de încălcarea ordinului de protecţie provizoriu, prevăzută şi pedepsită de art. 47 alin. (2) rap. la art. 31 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice, pe o perioadă de 20 de zile, respectiv de la data de 02.01.2026 până la data de 21.01.2026, inclusiv.
În temeiul art. 227, alin. (2) Cod procedură penală, respinge, ca nefondată, cererea formulată de inculpatul Iftime Viorel, personal ?i prin apărătorul din oficiu, de luare a măsurii preventive a arestului la domiciliu sau a controlului judiciar. Dispune arestarea preventivă a inculpatului Iftime Viorel, pentru o perioadă de 20 de zile, începând din data de 02.01.2026 până la data de 21.01.2026, inclusiv. În baza art. 230 alin. (1) Cod procedură penală, dispune emiterea mandatului de arestare preventivă pe numele inculpatului Iftime Viorel. În baza art. 272 şi art. 275 alin. (6) Cod procedură penală, onorariul apărătorului din oficiu pentru inculpatul Iftime Viorel, în sumă de 754 lei, se avansează din fondurile Ministerului Justiţiei către Baroul Botoşani şi rămân în sarcina statului. În baza art. 275 alin. (3) Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Cu drept de contestaţie în termen de 48 de ore de la pronunţare pentru inculpat şi procuror. Pronunţată în camera de consiliu astăzi, 02.01.2026, orele 13:02.