Sindromul post-trombotic și prevenirea membrului post-trombotic

Dr. Anda Grosu, medic specialist Chirurgie vasculară, Arcadia

Insuficiența venoasă cronică care se dezvoltă ca urmare a unei tromboze venoase profunde anterioare este denumită în mod obișnuit sindrom post-trombotic sau sindrom post-flebitic.

Tratamentul trombozei venoase profunde a fost, din punct de vedere istoric, orientat spre prevenirea extinderii trombului și a emboliei pulmonare în faza acută. S-a acordat puțină atenție tratamentului pe termen lung pentru a preveni dezvoltarea sindromului post-trombotic. Cu toate acestea, 30% sau mai mulți dintre pacienții cu tromboză venoasă profundă vor dezvolta caracteristici ușoare sau moderate de sindrom post-trombotic. Acest risc crește odată cu o tromboză venoasă profundă mai proximală și cu episoade recurente de tromboză. Chiar și în cazul trombozei izolate a venelor gambiere există riscul de dezvoltare a sindromului post-trombotic.

Riscul de a dezvolta insuficiență venoasă cronică severă cu ulcerație în urma unei tromboze venoase profunde este de 2-10% la 10 ani.

Cauzele sindromului post-trombotic legat de o tromboză venoasă profundă anterioară sunt fie incompetența valvulară, fie obstrucția reziduală a fluxului de ieșire cu eventuala insuficiență a pompei musculare a gambei. Tratamentul trombozei venoase profunde primare trebuie să vizeze nu numai prevenirea propagării trombului și a emboliei pulmonare, ci și prevenirea leziunilor venoase și conservarea sau restabilirea funcției venoase. Acesta poate include anticoagularea, elevarea membrelor și terapia de compresie elastică. Din ce în ce mai mult, tromboliza și trombectomia prin cateter sunt utilizate în managementul trombozei venoase profunde acute ilio-femurale și ar trebui să fie considerate terapie de primă linie la pacienții tineri fără contraindicații.

Pacienții care au suferit o tromboză venoasă profundă trebuie încurajați să poarte ciorapi cu compresie elastică pe toată durata vieții, în special acei pacienți cu reflux rezidual și care sunt în ortostatism toată ziua sau fac călătorii lungi. Aceștia trebuie încurajați să facă exerciții fizice regulate pentru a stimula pompa musculară a gambei și pentru a menține mobilitatea gleznei. Aceste măsuri simple sunt adesea recomandate pe toată durata vieții, dar există controverse în ceea ce privește succesul lor în prevenirea sindromului post-trombotic.

Pacienții care stau în șezut pentru perioade lungi de timp sunt expuși la o presiune venoasă ridicată la nivelul gleznei pentru perioade mai lungi de timp. Activitatea zilnică normală include activarea pompei musculare a gambei prin mers, scăzând astfel presiunea venoasă, iar fără această reducere a presiunii, efectele asupra membrului inferior sunt similare cu cele observate în cazul refluxului venos datorat unei „hipertensiuni” venoase prelungite. Ca urmare, pacienții inactivi, de exemplu cei în scaun cu rotile, pot dezvolta un edem de tip venos la nivelul membrelor în absența unei adevărate patologii venoase. Pot fi afectați și cei cu o gleznă rigidă sau fuzionată. Prin urmare, ar trebui să se ia în considerare utilizarea unei terapii profilactice de compresie la acești pacienți. Obezitatea morbidă se adaugă la această problemă și devine un factor etiologic major în ulcerațiile membrelor inferioare. Managementul obezității este o componentă importantă a tratamentului la acești pacienți, putând fi realizat cu asistența medicală primară în majoritatea cazurilor.

Cum putem preveni tromboza venoasă profundă?

Pacienților cu risc de tromboză venoasă profundă li se recomandă:

• control medical regulat pentru analize și consult de Chirurgie vasculară în cazul prezenței factorilor de risc cardiovascular;
• respectarea tratamentului cronic recomandat de medicul specialist;
• profilaxia trombozei venoase profunde pre- și postoperator, mobilizarea precoce postoperatorie dacă nu sunt alte contraindicații.

Dacă pacientul a avut tromboză venoasă profundă sau embolie pulmonară se recomandă următoarele măsuri de prevenție:

• respectarea tratamentului pentru prevenirea sau tratamentul trombozei venoase profunde;
• control medical regulat;
• purtarea ciorapilor elastici pentru a preveni edemul membrelor inferioare cauzat de tromboza venoasă profundă;
• prezentarea rapidă la medicul curant dacă sunt prezente semne sau simptome de tromboză venoasă profundă.

Riscul de tromboză venoasă profundă în timpul unei călătorii este relativ mic. Totuși, acest risc crește dacă durata călătoriei este mai mare de 4 ore și dacă există alți factori de risc pentru a dezvolta tromboză venoasă profundă. În timpul călătoriilor lungi se recomandă:

• plimbări pe coridorul autobuzului, trenului sau avionului dacă nu există riscuri de accidente; în cazul călătoriilor cu mașina, oprirea la circa 1 oră pentru a face câțiva pași;
• efectuarea flexiei și extensiei din gleznă (ca și cum v-ați ridica pe vârful degetelor și apoi pe calcaneu) în timp ce stați pe scaun, pentru stimularea circulației sangvine la nivelul gambelor;
• purtarea unor articole de îmbracăminte largi, lejere;
• consumul de lichide (de preferință apă plată) și evitarea excesului de cafea sau alcool;
• dacă aveți risc crescut de tromboză venoasă profundă se recomandă purtarea ciorapilor compresivi și/sau terapia anticoagulantă.

Pentru programarea unei consultații, aveți la dispoziție numărul de telefon 0232 920, Call Center Arcadia.

www.arcadiamedical.ro