Proiectul Legii educatiei, aprobat de Guvern: Invatamintul obligatoriu va fi de zece clase

Potrivit proiectului, învăţământul preuniversitar va include grupa pregătitoare, care devine obligatorie şi va fi numită clasă pregătitoare, învăţământul obligatoriu va avea 10 clase, iar intrarea la liceu se va face la finalul clasei a a IX.
Ministrul Educaţiei Naţionale, Daniel Funeriu, a explicat că trecerea la sistemul introducerii obligativităţii clasei pregătitoare se va face concomitent cu trecerea clasei a IX –a la ciclul gimnazial, într-o perioadă de 2-3 ani. Ministrul Funeriu a precizat că trecerea clasei a IX-a la ciclul gimnazial are în vedere combaterea abandonului şcolar.
În ceea ce priveşte evaluarea elevilor la finalul învăţământului obligatoriu, primul-ministru a arătat că se va trece la evaluarea naţională transcurriculară.
„Evaluarea transcurriculară înseamnă că nu se mai dă un examen pe discipline separate. Se dă o evaluare transcuriculară, adică din mai multe discipline, iar scopul acestei examinări este să evalueze competenţele elevului, capacitatea lui de a se descurca în viaţă. Deci, este o mutaţie fundamentală a modului în care este abordată educaţia şi evaluarea”, a precizat primul-ministru. De asemenea, a spus premierul, o altă schimbare introdusă de lege constă în faptul că noul curriculum va fi centrat pe cele opt competenţe cheie recunoscute la nivelul UE.
Un alt element important al noii legi a educaţiei constă în reducerea şi adaptarea programei şcolare, a spus primul-ministru. Astfel, actuala programă va fi  redusă, va fi diminuat numărul de ore din programa şcolară, iar  cadrele didactice vor avea la dispoziţie 25% din timpul alocat predării unei discipline pentru a adapta predarea în funcţie de caracteristicile copilului.
În învăţământul primar va scădea numărul maxim de ore de la o medie de 25 de ore pe săptămână, la 20 de ore, iar în învăţământul gimnazial de la o medie de 30, la 25 de ore. Aceste măsuri vor fi aplicate în paralel cu un alt Program guvernamental „Şcoală după şcoală”.
De asemenea, în învăţământul liceal 30% din programă va fi stabilită de Consiliul de Administraţie al şcolii – forul de conducere al şcolilor, care va avea în componenţă, în proporţii egale, profesori, părinţi şi reprezentanţi ai comunităţilor locale.
„În funcţie de particularităţile locale, oamenii ştiu cel mai bine ce trebuie să înveţe copilul lor pentru a-şi găsi mai uşor un loc de muncă şi a fi instalaţi pe piaţa forţei de muncă”, a explicat primul-ministru.
De asemenea, noua lege va aduce schimbări şi în ceea ce priveşte finanţarea şcolilor, introducându-se trei forme de finanţare - de bază, complementară şi suplimentară – în funcţie de performanţa unităţii de învăţământ.
Totodată, ministrul Educaţiei Naţionale, Daniel Funeriu, a declarat că noua lege va pune accent pe reformarea politicilor în domeniul resursei umane din sistem, printr-o pregătire susţinută a cadrelor didactice. Astfel, profesorii vor obţine o diplomă de licenţă, iar ulterior vor trebui să absolve un master didactic  - perioadă în care studenţii vor beneficia de burse de studiu în cuantumul salariului net al unui profesor debutant. Un alt element de noutate introdus de lege va consta în faptul că deciziile majore legate de ocuparea posturilor şi de promovare vor ţine de conducerea şcolilor.
În ceea ce priveşte învăţământul universitar, ministrul Educaţiei a precizat că se va recurge la o ierarhizare a universităţilor în funcţie de performanţe, respectiv: universităţi care aplică programe de licenţă, programe de licenţă şi de master şi, respectiv, universităţi care aplică programe de licenţă, master şi studii doctorale sau post-doctorale. De asemenea, alegerea rectorului unei universităţi se va face de către o echipă din care vor face parte atât membrii ai respectivei universităţi – în proporţie de 50%, precum şi personalităţi din afara universităţii respective.
Ministrul Educaţiei a mai precizat că proiectul legii educaţiei naţionale va fi postat mâine pe site- ul Ministerului şi va intra în dezbatere publică, urmând să fie supus din nou adoptării Guvernului în aproximativ două săptămâni.