Botoșani, printre județele cu cele mai mici salarii din țară

Salariul mediu brut din a ajuns la 7.042 lei în 2023, o creștere de 916 lei (15%) față de anul anterior. În același timp, câştigul salarial mediu net lunar a fost de 4.412 lei, înregistrând o majorare de 611 lei (16,1%).

În comparație cu datele din 2023, datele INS indică un câștig salarial mediu net a crescut la 5.242 lei în luna iulie a acestui an mai mare cu 66 de lei, respectiv 1,3%, faţă de luna iunie 2024.

Cele mai mari valori ale câştigurilor salariale medii nete lunare realizate în anul 2023, comparativ cu media pe economie, s-au înregistrat în următoarele activităţi economice: informaţii şi comunicaţii (+94,6%), intermedieri financiare şi asigurări (+63,3%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+62,0%), industria extractivă (+42,2%), respectiv administraţie publică (+41,1%).

La polul opus, câştigurile salariale medii nete lunare aflate sub media pe economie au fost în următoarele activităţi economice: hoteluri şi restaurante (-41,7%), alte activităţi de servicii (-36,0%), tranzacţii imobiliare (-25,9%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-21,2%), distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (-18,8%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-18,1%), agricultură, silvicultură şi pescuit (-15,9%), comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (-14,7%), industria prelucrătoare (-8,4%), transport şi depozitare (-2,8%), respectiv construcţii (-1,8%).

"Pentru anul 2023, indicele câştigului salarial real (exprimat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum al populaţiei) a fost 233,8% faţă de anul 1990, mai mare cu 11,4 puncte procentuale faţă de anul precedent", precizează INS.

Vrancea, Teleorman și Botoșani, județele cu cele mai mici salarii

În profil teritorial, pe judeţe, câştigul salarial mediu net lunar în anul 2023 s-a situat sub media pe economie în 37 judeţe. Astfel, cele mai scăzute câştiguri salariale medii nete lunare s-au înregistrat în judeţele Vrancea (3.344 lei, cu 24,2% mai puţin decât media pe economie), Teleorman (3.353 lei, cu 24,0% mai puţin decât media pe economie), Botoşani (3.430 lei, cu 22,3% mai puţin decât media pe economie), Vâlcea (3.435 lei, cu 22,1% mai puţin decât media pe economie), Brăila şi Vaslui (3.446 lei fiecare în parte, cu 21,9% mai puţin decât media pe economie), respectiv Bistriţa-Năsăud (3.447 lei, cu 21,9% mai puţin decât media pe economie).

La polul opus, cu cele mai ridicate valori ale câştigurilor salariale medii nete lunare s-au situat Capitala (6.053 lei, cu 37,2% peste media pe economie), respectiv judeţele Cluj (5.344 lei, cu 21,1% peste media pe economie), Timiş (4.910 lei, cu 11,3% peste media pe economie), Ilfov (4.602 lei, cu 4,3% peste media pe economie) şi Iaşi (4.568 lei, cu 3,5% peste media pe economie).

Potrivit INS, costul mediu lunar al forţei de muncă în anul 2023 a fost 7.374 lei/salariat, mai mult cu 14,8% comparativ cu anul precedent. Acesta a crescut în toate activităţile economice comparativ cu anul precedent, iar cele mai importante majorări s-au regăsit în construcţii (+26,1%), transport şi depozitare (+21%), învăţământ (+20%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+19,4%), tranzacţii imobiliare (+18%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+17,7%), respectiv în hoteluri şi restaurante (+17%).

Cea mai redusă creştere a costului mediu lunar faţă de anul precedent s-a înregistrat în sănătate şi asistenţă socială (+5,7%).

"În vederea sprijinirii unităţilor economico-sociale au fost acordate transferuri de la bugetul statului către angajator pentru timpul nelucrat (în caz de şomaj tehnic din iniţiativa angajatorului, reducerea temporară a timpului de lucru, supravegherea copiilor în situaţia închiderii temporare a unităţilor de învăţământ), respectiv pentru stimularea ocupării forţei de muncă prin (re)încadrarea în muncă a anumitor categorii de persoane (de exemplu: absolvenţi, şomeri). Ponderea acestor transferuri în totalul cheltuielilor cu forţa de muncă (cheltuieli directe şi cheltuieli indirecte) a fost mai redusă comparativ cu cea din anul precedent, cu diferenţe moderate pe activităţi economice. Astfel, cele mai mari sume aferente transferurilor de la bugetul de stat s-au regăsit în industria prelucrătoare, construcţii, comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor, activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport, respectiv hoteluri şi restaurante", spune INS.

Comparativ cu media pe economie, costul mediu lunar a fost semnificativ mai ridicat în activităţile economice de informaţii şi comunicaţii (+91,6%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+71,5%), intermedieri financiare şi asigurări (+70,1%), industria extractivă (+50,0%), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+19,9%), administraţie publică (+19,1%), respectiv sănătate şi asistenţă socială (+16,2%).

Cele mai relevante valori ale costului mediu lunar situate sub media pe economie s-au înregistrat în activităţile economice din hoteluri şi restaurante (-41,8%), alte activităţi de servicii (-35,3%), agricultură, silvicultură şi pescuit (-23,3%), tranzacţii imobiliare (-22,5%), respectiv activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-19,9%), potrivit ProTV

Urmareste-ne pe Google News