Marţea neagră: Imigranți în Centrul vechi

     Locuiesc de peste treizeci și cinci de ani în Botoșani și am, normal, câțiva vecini, câteva zeci de rubedenii, câteva sute de prieteni reali și câteva mii virtuali pe FaceBook  (logic, cei din urmă sunt prieteni doar pe ... hârtie!). Dacă Doamne-ferește aș avea un accident și ar trebui să fiu dus la spital, în mod sigur cele trei categorii de persoane enumerate mai sus, ar reacționa. Fiecare, după știința, mintea și posibilitățile lui. Unii ar da un telefon, alții ar întreba aparținătorii dacă am nevoie de ceva, alții s-ar interesa de programul de vizite și de locul unde sunt mai ieftine bananele și portocalele iar cei mai mulți mi-ar ura ”Multă sănătate!” că asta nu costă  nici timp și nici bani!

În nici un caz nu s-ar întâmpla țigănia petrecută săptămâna trecută în curtea spitalului etalon al județului. E drept că toate persoanele apropiate mie sunt ocupate cu serviciul, cu gospodăria sau cu alte activități și nu ar găsi nicicum potrivit să scuipe semințe în curtea spitalului, să pișe boscheții și pereții clădirii sau să acopere cu decibelii verbali, sirenele ambulanțelor blocate la mantinelă. Dar, până la urmă, fiecare cu apucăturile cu care s-au ... și i-am obișnuit!

   Problema e în altă parte : autoritățile! Avem structuri peste structuri, servicii peste servicii, ATOP-uri, poliții locale și nelocale, jandarmerii, trupe speciale, toate aflate teoretic sub comanda unui singur om, prefectul, adică reprezentantul Guvernului în teritoriu. Apoi, toate aceste … subunități (ca să folosesc un termen militar ieșit și el de tânăr la pensie!) au în fruntea lor șefi mari care nu interacționează cu populimea decât în zilele și orele fixate pentru audiențe. În restul timpului ei trebuie lăsați să lucreze în liniște, pentru binele ”boborului”!   Dar medicii care se aflau miercuri 23 august (ce dată de cacao!) la serviciu, nu trebuia să fie lăsați să lucreze în liniște? Că ei nu știu de … ”instituția” audienței! Dar bolnavii care sperau să-și găsească alinarea la spital nu meritau măcar liniște, pentru că de multe ori doar atât pot obține de la sistemul sanitar românesc?

Dacă un asemenea circ și o asemenea țigănie s-ar fi petrecut în preajma unui spital din SUA, Anglia sau Germania, în maxim o oră, numărul polițiștilor și  al jandarmilor ar fi fost dublu față de liota din curtea instituției sanitare. Și la noi ar fi fost posibil deși vor fi voci care să susțină contrariul prin veșnicul și omniprezentul argument legat de lipsa de personal. De la Iași, de la Suceava, de la Neamț, de la Bacău și chiar de la … Chișinău (un batalion – dar de la ... Dodon!) trebuiau solicitate întăriri pentru curățarea și deparazitarea zonei unde comportamentul și limbajul era exact ca la ușa cortului. Dacă ar fi fost  un grup de scandalagii obișnuiți, erau urgent încătușați, …”sardinelizați” în dubă și prezentați pe la toate televiziunile. Dar așa, fiind vorba de ”onor” cetățenii din Centrul vechi al urbei, cetățeni beneficiind de toate drepturile în afară de dreptul la muncă și conviețuire socială civilizată, atât polițiștii cât și jandarmii au stat cuminciori pe margine de frică să nu le cadă … ”pamperșii” deja umeziți, printre cracii pantalonilor de la uniforma acordată spre cinstire de către statul român. Păi dacă le este frică, să ne lase! Spunea Meleșcanu cel din … cuaternar că sunt create condiții pentru locarea în România a câtorva mii de refugiați. Așa stând lucrurile, selectați, dragilor, vreo sută două de musulmani vânjoși și faceți-i polițiști! La ceea ce ar trebui să facă în Centrul vechi nu e nevoie nici să aibă școală și nici să știe limba. Și-apoi, ar lucra perfect sub acoperire! Ăștia n-au mamă, n-au tată și se pricep de minune la a … dispersa mulțimile!